Definiție măsurare

O măsurare este rezultatul acțiunii de măsurare . Acest verb, originar din termenul latin metiri, se referă la compararea stabilită între o anumită sumă și unitatea corespunzătoare pentru a determina de câte ori această unitate este cuprinsă în cantitatea în cauză.

măsurare

De exemplu: "Conform ultimei măsurători, pinul care se află lângă lac deja măsoară mai mult de treizeci de metri", "Înainte de a cumpăra scaunul, trebuie să măsuram spațiul disponibil", "Finala turneului a fost urmată de televiziune de peste douăzeci de milioane de telespectatori, conform măsurătorilor organizatorilor " .

Măsura, pe scurt, este de a determina ce proporție există între o dimensiune a unui obiect și o anumită unitate de măsură. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mărimea unității măsurate și a unității alese trebuie să aibă aceeași mărime .

Unitatea de măsură, pe de altă parte, este modelul utilizat pentru a determina măsurarea. Este esențial să îndeplinească trei condiții: inalterabilitatea (unitatea nu trebuie să se schimbe în timp sau în funcție de persoana care efectuează măsurarea), universalitatea (trebuie utilizată în orice țară) și ușurința reproducerii . Trebuie remarcat faptul că este foarte dificil să se facă o măsurare exactă, deoarece instrumentele utilizate pot avea deficiențe sau greșeli care pot fi făcute în timpul sarcinii.

În muzică, termenul "La 440" sau "tonul de concert" se repetă adesea. Aceasta reprezintă standardizarea numărului de vibrații pe secundă pe care o notă o are, cea centrală a pianului și permite o coerență în reglarea tuturor instrumentelor . Unitatea folosită este Hz, iar pentru măsurare este adesea folosită o furcă de tuning, un companion inseparabil al cântăreților de operă și al corilor.

Măsurarea cutremurelor

Țări precum Japonia, unde se produc cutremure în fiecare an, investesc milioane în îmbunătățirea tehnicilor de detectare a cutremurelor . Deoarece nu există nici o modalitate de a le opri, singura speranță pentru cei care le suferă este să treacă înainte de tremur cu suficient timp pentru evacuarea inevitabilă . Aspectele măsurabile ale unui cutremur sunt magnitudinea și intensitatea, pentru care se folosesc scale diferite. Cele mai cunoscute sunt Richter, care se concentrează asupra cauzei, și Mercalli, care observă efectul.

Scara Richter sau magnitudinea locală permite cunoașterea energiei eliberate în centrul focului cutremurului, locul în care izvorăște fractura de roci și apoi se extinde prin undele seismice. Calculul său se bazează pe o expresie logaritmică care are ca rezultat valori care cresc, astfel încât fiecare unitate să reprezinte o magnitudine de 10 ori mai puternică decât cea anterioară. Cel mai mare grad înregistrat vreodată aparține unui cutremur care a avut loc în Chile în anul 1960, cu o valoare de 9, 5 Richter.

Deși magnitudinea are o valoare unică, intensitatea variază de-a lungul diametrului atins de cutremur. Pentru această măsurătoare se utilizează scara Mercalli, iar aplicarea acesteia variază în funcție de gravitatea cutremurelor. Practic, efectele sunt observate într-un loc determinat al suprafeței terestre și li se atribuie un grad care merge de la I la XII, în numere romane. Percepția intensității unui cutremur este personală și variază în funcție de locul în care persoana se află în momentul aprecierii, înălțimii, tipului de clădire și a solului, printre alte aspecte. Datorită acestei măsurători, este posibilă îmbunătățirea strategiilor de protecție a cetățenilor în fața acestui tip de catastrofă.

Recomandat